Cercetare originală · România · 2026
Anxietatea în practica veterinară
din România
Unul dintre primele studii descriptive dedicate sănătății mintale a profesioniștilor din medicina veterinară din România — 75 de participanți, evaluată cu instrumente validate clinic: subscala DASS-7 (anxietate somatică, scoruri raportate la scara DASS-21 prin înmulțire ×2) și GAD-7 (anxietate generalizată). Scalele sunt raportate separat, conform standardelor Lovibond & Lovibond (1995) și Spitzer et al. (2006).
74
Participanți incluși (N=74)
Eșantion final N=7475 completări — 1 duplicat eliminat.
Medici vet., asistenți, tehnicieni, farmaciști.
Medici vet., asistenți, tehnicieni, farmaciști.
43.2%
Anxietate severă GAD-7
Nivel sever GAD-732 din 74 participanți
au scor ≥15 — prag clinic sever
(Spitzer et al., 2006)
au scor ≥15 — prag clinic sever
(Spitzer et al., 2006)
40.5%
Extrem sever DASS-21eq
DASS-7 × 2 → scala DASS-2130 din 74 participanți
cu scor echivalent ≥20 pe DASS-21
(Lovibond & Lovibond, 1995)
cu scor echivalent ≥20 pe DASS-21
(Lovibond & Lovibond, 1995)
80%
Gen feminin în eșantion
Distribuție de gen
Context & Obiective
Justificarea studiului și întrebările de cercetare
Context teoretic
Profesioniștii din medicina veterinară se confruntă cu un cumul de factori de risc pentru sănătatea mintală: expunere frecventă la moartea animalelor, comunicare dificilă cu proprietarii, suprasolicitare emoțională, eutanazie, datorii de studiu ridicate și disparitate salariu-responsabilitate (Merck Animal Health / AVMA, 2021; Tomasi et al., 2019). Studii internaționale indică un risc de suicid de ~4× față de populația generală (Bartram & Baldwin, 2010) — context relevant, deși prezentul studiu nu măsoară suicidul sau depresia clinică, ci exclusiv simptomatologia anxioasă auto-raportată.
În România, nu există date publicate anterior privind prevalența anxietății în rândul profesioniștilor veterinari, deși presiunile sistemice (suprasolicitare, resurse limitate, relații complexe client-pacient) sunt similare contextului internațional. Prezentul studiu reprezintă un prim demers explorator în acest sens.
Obiectivele studiului
O1. Estimarea prevalenței anxietății (DASS-7, GAD-7) în rândul profesioniștilor veterinari din România.
O2. Descrierea profilului simptomatic al anxietății (simptome cognitive vs. somatice).
O3. Explorarea diferențelor descriptive în funcție de tipul de loc de muncă, vârstă și gen.
O4. Identificarea nevoilor de sprijin psihologic în contextul practicii veterinare din România.
Context normativ — comparație cu literatura internațională
~1–2%
GAD diagnosticat
populație generală EU
populație generală EU
Prevalență GAD în Europa (ESEMeD, 2004)Prevalență 12 luni GAD clinic: ~1.0%
(Acta Psychiatr Scand 2004;420:21–27).
⚠ Date din 2001–2003 — posibil depășite;
comparație directă cu GAD-7 screening invalidă.
(Acta Psychiatr Scand 2004;420:21–27).
⚠ Date din 2001–2003 — posibil depășite;
comparație directă cu GAD-7 screening invalidă.
~31%
Burnout ridicat
medici veterinari US
medici veterinari US
Burnout în medicina veterinarăMerck Animal Health / AVMA Wellbeing Study (2021):
~31% din veterinari — burnout ridicat.
⚠ Raport de industrie, nu peer-reviewed.
~31% din veterinari — burnout ridicat.
⚠ Raport de industrie, nu peer-reviewed.
~4×
Risc suicidar
vs. pop. generală
vs. pop. generală
Risc suicidar în medicina veterinarăBartram & Baldwin (2010), Vet Record 166:388–397:
PMR suicid ~4× față de pop. generală;
~2× față de alte profesii din sănătate.
PMR suicid ~4× față de pop. generală;
~2× față de alte profesii din sănătate.
43.2%
GAD sever
eșantionul nostru (RO)
eșantionul nostru (RO)
Prevalență GAD severă în studiul nostru43.2% din N=74 — GAD-7 ≥15.
⚠ Comparație directă cu pop. generală
invalidă metodologic (instrumente diferite,
eșantion auto-selectat).
⚠ Comparație directă cu pop. generală
invalidă metodologic (instrumente diferite,
eșantion auto-selectat).
⚠ Interpretare cu precauție: Comparația directă cu normele populaționale este invalidă metodologic: (1) GAD-7 ≥15 este prag de screening, nu diagnostic clinic; (2) prevalența GAD diagnosticat clinic în Europa este ~1–2% la 12 luni (ESEMeD, 2004), substanțial mai mică decât cifrele de screening; (3) eșantionul auto-selectat suprareprezintă persoanele cu anxietate ridicată.
DASS-7
Depression Anxiety Stress Scales — subscala anxietate
Versiunea scurtă (7 itemi) a scalei DASS-21, dezvoltată de Lovibond & Lovibond (1995). Măsoară simptomele somatice ale anxietății: activare autonomă, tremurături, palpitații, uscăciunea gurii, dificultăți de respirație, senzații de panică.
Lovibond, S.H. & Lovibond, P.F. (1995). Manual for the Depression Anxiety Stress Scales. Sydney: Psychology Foundation.
Praguri de severitate (scor 0–21)
| Nivel | Echiv. DASS-21 | Semnificație clinică |
|---|---|---|
| Normal | ≤7 | Fără simptome semnificative |
| Ușoară | 8–9 | Simptome discrete |
| Moderată | 10–14 | Impact funcțional prezent |
| Severă | 15–19 | Impact semnificativ |
| Extrem severă | ≥20 | Necesită intervenție clinică |
Mod de administrare DASS-7: Scală Likert 0–3 (0 = nu mi s-a întâmplat deloc; 3 = mi s-a întâmplat aproape tot timpul), referitor la săptămâna anterioară (Lovibond & Lovibond, 1995).
Mod de administrare GAD-7: Scală Likert 0–3 (0 = niciodată; 3 = aproape în fiecare zi), referitor la ultimele 2 săptămâni (Spitzer et al., 2006).
Mod de administrare GAD-7: Scală Likert 0–3 (0 = niciodată; 3 = aproape în fiecare zi), referitor la ultimele 2 săptămâni (Spitzer et al., 2006).
GAD-7
Generalized Anxiety Disorder Scale — 7 itemi
Instrument de screening și monitorizare a anxietății generalizate, dezvoltat de Spitzer et al. (2006). Măsoară simptomele cognitive și comportamentale: neliniște, îngrijorare excesivă, incapacitate de relaxare, iritabilitate, anticipare catastrofică.
Spitzer, R.L. et al. (2006). A brief measure for assessing generalized anxiety disorder. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092–1097.
Praguri de severitate (scor 0–21)
| Nivel | Scor | Recomandare clinică |
|---|---|---|
| Minimală | 0–4 | Monitorizare opțională |
| Ușoară | 5–9 | Monitorizare recomandată |
| Moderată | 10–14 | Intervenție psihologică recomandată |
| Severă | ≥15 | Suport psihologic recomandat; evaluare clinică indicată |
Validat în medicina primară, spitale și cercetare ocupațională. Sensibilitate 89%, specificitate 82% pentru diagnosticul GAD (Spitzer et al., 2006). Folosit extensiv în studii de sănătate mintală ocupațională.
Design metodologic
Caracteristicile studiului
Tip studiu
Descriptiv transversal
Fotografie la un moment dat · date colectate online · 2026
Eșantionare
De conveniență
Distribuire în comunități online veterinare din România
Colectare date
Chestionar online
Google Forms · anonim · consimțământ informat · N=74
Cine a participat?
Distribuție demografică · N=74
Loc de muncă & gen
Distribuție în eșantion
DASS-7 — Anxietate somatică
Depression Anxiety Stress Scales · 7 itemi · scala 0–3
18.00
/ 42
Medie DASS-21 echivalentăScorul brut DASS-7 (M=9.13) înmulțit ×2
pentru comparabilitate cu normele DASS-21
(Lovibond & Lovibond, 1995)
pentru comparabilitate cu normele DASS-21
(Lovibond & Lovibond, 1995)
SD = 11.36
Deviație Standard (SD) — scala DASS-21Variabilitate mare: scorurile se distribuie
pe aproape întreaga scală (0–42).
Md = 16.0pe aproape întreaga scală (0–42).
Mediană (Md) — scala DASS-2150% sub 16, 50% peste — zona severă.
Distribuție non-normală (Shapiro-Wilk p=.005).
Min–Max = 0–42Distribuție non-normală (Shapiro-Wilk p=.005).
Interval de variațieScorul minim și maxim
înregistrat în eșantion.
înregistrat în eșantion.
Metodă de scorare: Scorul brut DASS-7 × 2 → scala DASS-21 (0–42).
Praguri: Lovibond, S.H., & Lovibond, P.F. (1995). Manual for the DASS. Psychology Foundation of Australia.
⚠ Convenția ×2: Henry & Crawford (2005), Br J Clin Psychol, 44:227–239.
Cei 7 itemi selectați din subscala de anxietate DASS-21 (itemii 2, 4, 7, 9, 15, 19, 20 din DASS-21). DASS-7 nu este versiune standard unanim validată — utilizare cu rezerve metodologice.
Praguri: Lovibond, S.H., & Lovibond, P.F. (1995). Manual for the DASS. Psychology Foundation of Australia.
⚠ Convenția ×2: Henry & Crawford (2005), Br J Clin Psychol, 44:227–239.
Cei 7 itemi selectați din subscala de anxietate DASS-21 (itemii 2, 4, 7, 9, 15, 19, 20 din DASS-21). DASS-7 nu este versiune standard unanim validată — utilizare cu rezerve metodologice.
Normal
16.2%
Normal · Echiv. DASS-21 ≤712 participanți (N=74)
Fără simptome clinice semnificative
Fără simptome clinice semnificative
Ușoară
9.5%
Ușoară · Echiv. DASS-21 8–97 participanți (N=74)
Simptome discrete, fără impact major
Simptome discrete, fără impact major
Moderată
21.6%
Moderată · Echiv. DASS-21 10–1416 participanți (N=74)
Simptome cu impact funcțional
Simptome cu impact funcțional
Severă
12.2%
Severă · Echiv. DASS-21 15–199 participanți (N=74)
Impact semnificativ asupra funcționării
Impact semnificativ asupra funcționării
Extrem severă
40.5%
Extrem de severă · Echiv. DASS-21 ≥2030 participanți (N=74) — nivelul cel mai frecvent în eșantion.
Simptomatologie auto-raportată ridicată; suport psihologic recomandat.
Simptomatologie auto-raportată ridicată; suport psihologic recomandat.
GAD-7 — Anxietate generalizată
Generalized Anxiety Disorder Scale · 7 itemi · scala 0–3
12.76
/ 21
Medie aritmetică (M)Suma tuturor scorurilor
împărțită la numărul de participanți (N=74)
împărțită la numărul de participanți (N=74)
SD = 5.77
Deviație Standard (SD)Variabilitate moderată față de medie.
Distribuție non-normală (Shapiro-Wilk p=.003).
Md = 13.5Distribuție non-normală (Shapiro-Wilk p=.003).
Mediană (Md)Mediană (13.5) apropiată de medie (12.76) —
distribuție relativ simetrică dar non-normală.
Min–Max = 2–21distribuție relativ simetrică dar non-normală.
Interval de variațieScorul minim (2) și maxim (21)
din cei 74 de participanți (N=74).
din cei 74 de participanți (N=74).
Minimală
10.8%
Minimală · Scor 0–48 participanți (N=74)
Fără tablou clinic de anxietate
Fără tablou clinic de anxietate
Ușoară
18.9%
Ușoară · Scor 5–914 participanți (N=74)
Monitorizare recomandată
Monitorizare recomandată
Moderată
27.0%
Moderată · Scor 10–1420 participanți (N=74)
Intervenție psihologică recomandată
Intervenție psihologică recomandată
Severă ⚠
43.2%
Severă · Scor ≥1532 participanți (N=74) — nivelul cel mai frecvent în eșantion.
Simptomatologie auto-raportată ridicată — GAD-7 este screening, nu diagnostic.
Simptomatologie auto-raportată ridicată — GAD-7 este screening, nu diagnostic.
Distribuție DASS-21eq vs GAD-7
Scalele raportate separat · scor brut DASS-7 ×2 · N=74
Severitate GAD-7
Praguri clinice standard · N=74
Minimală 10.8%
Ușoară 18.9%
Moderată 27.0%
Severă 43.2%
Suma: 99.9% (rotunjire · total N=74 ✓)
Medii per simptom
Scala 0–3 · ordonat descrescător · hover pe fiecare simptom pentru context clinic
Nervozitate / tensiune interioară
2.03
GAD-7 · Item 1Cel mai frecvent simptom raportat.
Media 2.03/3.00 → prezent în mod constant.
Media 2.03/3.00 → prezent în mod constant.
Dificultate în relaxare
2.03
GAD-7 · Item 4Incapacitate de a se destinde,
caracteristică burnout-ului profesional.
caracteristică burnout-ului profesional.
Iritabilitate / enervare ușoară
1.99
GAD-7 · Item 6Semn al supraîncărcării emoționale
și al epuizării resurselor de reglare.
și al epuizării resurselor de reglare.
Îngrijorare excesivă
1.93
GAD-7 · Item 3Gânduri repetitive, ruminare.
Criteriu central în diagnosticul GAD.
Criteriu central în diagnosticul GAD.
Incapacitate de a opri îngrijorarea
1.69
GAD-7 · Item 2Deficit de control cognitiv al îngrijorării
(Wells, 1995, Behav Cogn Psychother 23:301).
(Wells, 1995, Behav Cogn Psychother 23:301).
Neliniște / agitație psihomotorie
1.68
GAD-7 · Item 5Dificultate de a sta liniștit, agitație.
Corelat cu activarea simpatică.
Corelat cu activarea simpatică.
Panică / jenă în situații sociale
1.57
DASS-7 · Item 4Suprapunere cu anxietatea socială —
relevantă pentru relația medic–proprietar.
relevantă pentru relația medic–proprietar.
Senzație de pericol iminent
1.49
GAD-7 · Item 7Anticipare catastrofică.
Tipică în anxietatea generalizată severă.
Tipică în anxietatea generalizată severă.
Uscăciunea gurii (somatic)
1.44
DASS-7 · Item 1Simptom somatic: activare SNV simpatic
(Clark & Beck, 2010, Cognitive Therapy of Anxiety).
(Clark & Beck, 2010, Cognitive Therapy of Anxiety).
Frică fără motiv aparent
1.29
DASS-7 · Item 7Anxietate „flotantă", fără obiect clar —
caracteristică a GAD.
caracteristică a GAD.
Palpitații fără efort fizic
1.33
DASS-7 · Item 6Tahicardie în repaus — activare SNV autonom
(Barlow, 2002, Anxiety and Its Disorders).
(Barlow, 2002, Anxiety and Its Disorders).
Tremurături (somatic)
1.16
DASS-7 · Item 3Activare neuromotorie în stres acut
(Barlow, 2002, Anxiety and Its Disorders).
(Barlow, 2002, Anxiety and Its Disorders).
Dificultăți de respirație
1.01
DASS-7 · Item 2Hiperventilație / respirație superficială în stres
(Clark & Beck, 2010, Cognitive Therapy of Anxiety).
(Clark & Beck, 2010, Cognitive Therapy of Anxiety).
Anxietate după locul de muncă
DASS-21eq (0–42) și GAD-7 (0–21) raportate separat · hover pentru context
DASS-21 echivalent · scor brut ×2 (max 42)
Spital veterinar ↑ MAX
26.9
Spital veterinar · N=9DASS-21eq M=26.9/42
Cel mai ridicat scor somatic.
Asociere descriptivă — cauzalitatea
nu poate fi stabilită (design transversal)
Cel mai ridicat scor somatic.
Asociere descriptivă — cauzalitatea
nu poate fi stabilită (design transversal)
Altele
19.7
Alte locuri de muncă · N=7DASS-21eq M=19.7/42
DSV, sănătate publică veterinară.
DSV, sănătate publică veterinară.
Farmacie
19.0
Farmacie veterinară · N=6DASS-21eq M=19.0/42
Clinică referral ⚠
18.7
Clinică referral · N=3 ⚠DASS-21eq M=18.7/42
N insuficient pentru interpretare.
N insuficient pentru interpretare.
Fermă ⚠
18.5
Medicină de fermă · N=4 ⚠DASS-21eq M=18.5/42
N insuficient pentru interpretare.
N insuficient pentru interpretare.
Clinică multi-spec.
16.5
Clinică multi-specializată · N=12DASS-21eq M=16.5/42
Cabinet mic
15.4
Cabinet mic · N=32DASS-21eq M=15.4/42
Simptome somatice cel mai scăzute.
Simptome somatice cel mai scăzute.
GAD-7 · anxietate generalizată (max 21)
Spital veterinar ↑ MAX
15.4
Spital veterinar · N=9GAD-7 M=15.4/21 — nivel sever.
Îngrijorare, neliniște, incapacitate de relaxare.
Îngrijorare, neliniște, incapacitate de relaxare.
Altele
15.1
Alte locuri de muncă · N=7GAD-7 M=15.1/21 — nivel sever.
Clinică referral ⚠
14.3
Clinică referral · N=3 ⚠GAD-7 M=14.3/21 — nivel moderat-sever.
N insuficient pentru interpretare.
N insuficient pentru interpretare.
Clinică multi-spec.
13.5
Clinică multi-specializată · N=12GAD-7 M=13.5/21 — nivel moderat.
Cabinet mic
11.3
Cabinet mic · N=32GAD-7 M=11.3/21 — nivel moderat.
Fermă ⚠
11.5
Medicină de fermă · N=4 ⚠GAD-7 M=11.5/21 — nivel moderat.
N insuficient pentru interpretare.
N insuficient pentru interpretare.
Farmacie
11.3
Farmacie veterinară · N=6GAD-7 M=11.3/21 — nivel moderat.
Grupurile cu N<10 (Spital N=9, Referral N=3, Fermă N=4) nu permit concluzii statistice ferme. Diferențele observate sunt indicative, nu confirmate inferențial. Sunt necesare teste Mann-Whitney / Kruskal-Wallis pentru comparații riguroase.
Anxietate după vârstă
GAD-7 M per grupă · hover pentru detalii
DASS-21eq & GAD-7 după gen
Medii descriptive F vs M · fără semnificație statistică
Statistici inferențiale
Teste non-parametrice · N=74 · α=0.05 · după eliminarea unui duplicat confirmat
Testul Shapiro-Wilk a confirmat distribuție non-normală pentru ambele scale (DASS-21eq: W=0.949, p=.005; GAD-7: W=0.945, p=.003). Prin urmare, au fost folosite exclusiv teste non-parametrice (Mann-Whitney U, Kruskal-Wallis H). Efectele sunt raportate ca r = |Z|/√N (Cohen, 1992) și ε² (Tomczak & Tomczak, 2014; Field, 2013).
Consistență internă (α Cronbach)
DASS-7
α=.885
Cronbach α = 0.885, 95%CI [.840, .921]
Consistență internă bună.
Prag acceptabil: α ≥ 0.70 | Prag excelent: α ≥ 0.90
Consistență internă bună.
Prag acceptabil: α ≥ 0.70 | Prag excelent: α ≥ 0.90
GAD-7
α=.922
Cronbach α = 0.922, 95%CI [.892, .947]
Consistență internă excelentă.
Depășește pragul de 0.90.
Consistență internă excelentă.
Depășește pragul de 0.90.
Ambele scale sunt fiabile pentru acest eșantion.
Comparație gen — Mann-Whitney U
DASS-21eq: F=18.4 vs M=16.5
U=482, Z=0.53, p=.599, r=.062 — n.s.
U=482, Z=0.53, p=.599, r=.062 — n.s.
Mann-Whitney U (DASS-21eq)p=.599 > .05 → fără diferență semnificativă.
r = |Z|/√N = 0.53/√74 = .062 (efect neglijabil).
Formula r=1-2U/n₁n₂ este incorectă — corectat.
r = |Z|/√N = 0.53/√74 = .062 (efect neglijabil).
Formula r=1-2U/n₁n₂ este incorectă — corectat.
GAD-7: F=13.0 vs M=11.9
U=488, Z=0.61, p=.549, r=.070 — n.s.
U=488, Z=0.61, p=.549, r=.070 — n.s.
Mann-Whitney U (GAD-7)p=.549 > .05 → fără diferență semnificativă.
r = |Z|/√N = 0.61/√74 = .070 (efect neglijabil).
N masculin=15 → putere statistică redusă.
r = |Z|/√N = 0.61/√74 = .070 (efect neglijabil).
N masculin=15 → putere statistică redusă.
⚠ N masculin=15 — putere statistică insuficientă.
Intervale de încredere 95%
DASS-21eq:
M=18.00 [15.4; 20.6]
M=18.00 [15.4; 20.6]
IC 95% DASS-21eqSuntem 95% siguri că media
populațională este între 15.4 și 20.6.
Interval larg → variabilitate mare.
populațională este între 15.4 și 20.6.
Interval larg → variabilitate mare.
GAD-7:
M=12.76 [11.4; 14.1]
M=12.76 [11.4; 14.1]
IC 95% GAD-7Suntem 95% siguri că media
populațională este între 11.4 și 14.1.
Interval mai îngust → estimare mai precisă.
populațională este între 11.4 și 14.1.
Interval mai îngust → estimare mai precisă.
Ambele medii depășesc pragul clinic relevant.
Comparații între grupuri — Kruskal-Wallis H
| Factor | Scala | H | p | ε² | Concluzie |
|---|---|---|---|---|---|
| Loc de muncă 7 tipuri de loc de muncăComparat cu Kruskal-Wallis pe grupuri cu N≥3. |
DASS-21eq | 6.50 | .370 | .008 | n.s. |
| Loc de muncă | GAD-7 | 5.78 | .448 | ≈.000 | n.s. |
| Vârstă 5 grupe de vârstă20-24, 25-34, 35-44, 45-54, 55-64. Grupuri mici (N=2) reduc puterea testului. |
DASS-21eq | 6.05 | .196 | .030 | n.s. |
| Vârstă | GAD-7 | 4.74 | .315 | .011 | n.s. |
Interpretare:
Nicio comparație nu atinge p<.05. Atenție: „n.s." ≠ „nu există diferență" — înseamnă că nu avem dovezi suficiente pentru a respinge H₀ cu N-ul actual. Toate ε² sunt <.04 (efecte neglijabile spre mici). La 10 teste simultane fără corecție Bonferroni, probabilitatea unui fals pozitiv ar fi ~40% — dar întrucât toate sunt n.s., corecția nu schimbă concluziile.
Putere statistică: Cu N subgrupe mic (Spital N=9), puterea de a detecta un efect mediu (r=.30) este ~73% — un efect real ar fi ratat în ~27% din cazuri. Studii viitoare cu N≥30 per subgrup sunt necesare pentru detectare fiabilă. Notă metodologică: IC 95% ale mediilor au fost confirmate prin Bootstrap (9999 resamples) — rezultatele sunt practic identice cu IC parametrice, dată fiind mărimea eșantionului (N=74). Grupul 45–54 ani (N=5, GAD-7 M=8.2) prezintă un scor neașteptat de mic față de celelalte grupe — posibil healthy worker effect: profesioniștii cu anxietate ridicată pot fi mai puțin reprezentați în această grupă de vârstă prin abandon profesional sau selecție.
Putere statistică: Cu N subgrupe mic (Spital N=9), puterea de a detecta un efect mediu (r=.30) este ~73% — un efect real ar fi ratat în ~27% din cazuri. Studii viitoare cu N≥30 per subgrup sunt necesare pentru detectare fiabilă. Notă metodologică: IC 95% ale mediilor au fost confirmate prin Bootstrap (9999 resamples) — rezultatele sunt practic identice cu IC parametrice, dată fiind mărimea eșantionului (N=74). Grupul 45–54 ani (N=5, GAD-7 M=8.2) prezintă un scor neașteptat de mic față de celelalte grupe — posibil healthy worker effect: profesioniștii cu anxietate ridicată pot fi mai puțin reprezentați în această grupă de vârstă prin abandon profesional sau selecție.
Analize suplimentare
Corelație inter-scale · prevalențe exacte · calitatea itemilor · asocieri categoriale
Corelație inter-scale (Spearman)
rs=.678
Corelație Spearman DASS-21eq ↔ GAD-7r_s=0.678, p<.001, r²=0.460
Overlap partajat: ~46% din varianță
→ Scale înrudite dar distincte —
justifică raportarea separată.
Overlap partajat: ~46% din varianță
→ Scale înrudite dar distincte —
justifică raportarea separată.
Corelație moderată-ridicată între DASS-21eq și GAD-7 (r_s=.678, p<.001). Overlap de 46% (r²=.46) — scalele măsoară constructe înrudite dar distincte: simptome somatice (DASS) vs. cognitive (GAD). Aceasta justifică raportarea lor separată și invalidează un scor compus.
Prevalențe cu IC 95% Wilson
GAD-7 sever (≥15) — 43.2%
Wilson IC 95%: [32.6%, 54.6%]
Wilson IC 95% — GAD severInterval Wilson mai precis decât IC normal
pentru N<100. Interpretare: suntem 95%
siguri că prevalența reală în populația
sursă este între 32.6% și 54.6%.
pentru N<100. Interpretare: suntem 95%
siguri că prevalența reală în populația
sursă este între 32.6% și 54.6%.
DASS-21eq extrem sever (≥20) — 40.5%
Wilson IC 95%: [30.1%, 51.9%]
Wilson IC 95% — DASS extrem severIntervalele largi reflectă N=74 relativ mic.
Studii viitoare cu N≥200 vor îngusta
semnificativ aceste intervale.
Studii viitoare cu N≥200 vor îngusta
semnificativ aceste intervale.
⚠ Intervalele largi reflectă N=74 și eșantionul auto-selectat — nu permit generalizare națională.
Corelații item-total corectate (Spearman) — calitatea itemilor
DASS-7 · r_it (prag acceptabil: ≥.30)
Panică (aproape de panică)
.778
DASS Item 5 — cel mai discriminantr_it=.778 — singurul cel mai puternic
predictor al scorului total DASS-7.
predictor al scorului total DASS-7.
Tremurături
.708
DASS Item 3r_it=.708 — contribuție ridicată la scala.
Dificultăți respiratorii
.672
DASS Item 2r_it=.672 — item bun.
Palpitații
.667
DASS Item 6r_it=.667 — item bun.
Jenă socială / panică socială
.654
DASS Item 4r_it=.654 — item bun.
Frică fără motiv
.590
DASS Item 7r_it=.590 — item acceptabil.
Uscăciunea gurii ⬇ cel mai slab
.525
DASS Item 1 — cel mai puțin discriminantr_it=.525 — acceptabil (≥.30), dar mai periferic.
Uscăciunea gurii este un simptom somatic
indirect, mai puțin specific anxietății.
Uscăciunea gurii este un simptom somatic
indirect, mai puțin specific anxietății.
GAD-7 · r_it (prag acceptabil: ≥.30)
Neliniște / agitație ⬆ cel mai puternic
.876
GAD Item 5 — cel mai discriminantr_it=.876 — item extrem de puternic.
Neliniștea psihomotorie este simptomul
central al tulburării anxioase generalizate.
Neliniștea psihomotorie este simptomul
central al tulburării anxioase generalizate.
Incapacitate de a opri îngrijorarea
.853
GAD Item 2r_it=.853 — deficit de control cognitiv
al îngrijorării (Wells, 1995).
al îngrijorării (Wells, 1995).
Îngrijorare excesivă
.786
GAD Item 3r_it=.786 — item puternic.
Senzația că ceva groaznic s-ar întâmpla
.743
GAD Item 7r_it=.743 — anticipare catastrofică.
Dificultate în relaxare
.737
GAD Item 4r_it=.737 — item puternic.
Iritabilitate / enervare
.724
GAD Item 6r_it=.724 — item bun.
Nervozitate / anxietate ⬇ cel mai slab
.652
GAD Item 1 — cel mai puțin discriminantr_it=.652 — acceptabil, item de triere inițial.
Nervozitatea generală e mai puțin specifică
față de îngrijorare și neliniște.
Nervozitatea generală e mai puțin specifică
față de îngrijorare și neliniște.
✓ Toți cei 14 itemi au r_it ≥ .50 — scala funcționează excelent în acest eșantion. Niciun item nu necesită eliminare. Itemul DASS-7 uscăciunea gurii (.525) este cel mai periferic, consistent cu natura sa de simptom somatic indirect.
Asocieri categoriale — GAD sever × variabile demografice
GAD sever × Statut marital
Singur(ă)
51%
Căsătorit(ă)/Relatie
38%
Altele
20%
Diferență descriptivă (13%) — N per subgrup insuficient pentru Chi-square valid. Interpretare cu rezerve.
GAD sever × Statut maritalCei fără partener stabil
par mai afectați (51% vs 38%).
Suport social ca factor protector?
⚠ Necesită N mai mare pentru test valid.
par mai afectați (51% vs 38%).
Suport social ca factor protector?
⚠ Necesită N mai mare pentru test valid.
GAD sever × Nivel educație
Facultate
45%
Master
43%
Doctorat
25%
Distribuție omogenă între Facultate și Master. Doctorat (N=4) insuficient pentru concluzii.
GAD sever × Nivel educațieDiferențe minime între Facultate (45%)
și Master (43%) — nivelul de educație
nu pare asociat cu GAD sever în eșantion.
⚠ Doctorat N=4 — nereportabil.
și Master (43%) — nivelul de educație
nu pare asociat cu GAD sever în eșantion.
⚠ Doctorat N=4 — nereportabil.
01 · POVARA ANXIETĂȚII
⚡
GAD-7: 70.3% au anxietate moderat–severă
Pe scala GAD-7 (N=74), M=12.76, 95%CI [11.4; 14.1], depășește pragul clinic de 10. Pe DASS-21eq, 74.3% se află la nivel moderat–extrem sever. Ambele scale indică un nivel ridicat de simptomatologie anxioasă auto-raportată în acest eșantion — GAD-7 și DASS-7 sunt instrumente de screening, nu de diagnostic clinic.
02 · MEDIU DE LUCRU
🏥
Spital veterinar — scoruri mai ridicate, dar fără semnificație statistică
GAD-7 M=15.4 (Spital) vs 11.3 (Cabinet mic). Kruskal-Wallis H=5.78, p=.448 — diferența nu atinge semnificația statistică (N subgrupe mic). Observația este indicativă și necesită replicare cu eșantioane mai mari.
03 · PROFIL SIMPTOMATIC
🧠
Simptomele cognitive (GAD-7) sunt mai frecvente
Itemii GAD-7 (nervozitate 2.03, iritabilitate 1.99, îngrijorare 1.93) au medii mai ridicate decât itemii somatici DASS-7 (uscăciune gură 1.44, palpitații 1.33). Pattern consistent cu suprasolicitare cronică, nu anxietate acută.
04 · VULNERABILITATE PRECOCE
👩⚕️
25–34 ani — scoruri GAD-7 mai ridicate, nesemnificativ statistic
GAD-7 M=13.4 (25-34 ani) vs M=13.3 (35-44 ani). Kruskal-Wallis H=4.74, p=.315 — fără diferențe semnificative între grupe de vârstă. Diferențele observate pot reflecta variabilitate individuală sau N insuficient în grupele extreme.
05 · VARIABILITATE MARE
📊
Variabilitate individuală ridicată — distribuție non-normală
DASS-21eq: SD=11.36, skew=+0.50, kurt=−0.71 (asimetrie pozitivă ușoară, platikurtică). GAD-7: SD=5.77, skew=−0.20, kurt=−1.08 (platikurtică — distribuție aplatizată față de normală; posibilă bimodalitate, neverificată formal). Shapiro-Wilk confirmă non-normalitatea (DASS p=.005; GAD p=.003); D'Agostino confirmă GAD (p=.001), marginal pentru DASS (p=.053). Teste non-parametrice justificate.
06 · IMPLICAȚIE PRACTICĂ
🐾
Datele sugerează nevoia de resurse psihologice dedicate
Prevalența ridicată a simptomelor de anxietate este consistentă cu literatura internațională în veterinary mental health (Tomasi et al., 2019; Stoewen, 2015) și susține relevanța intervențiilor psihoeducaționale specifice domeniului.
Limitele studiului: Eșantion de conveniență (N=74 după eliminarea unui duplicat confirmat), auto-selecție, date exclusiv auto-raportate. Nicio comparație între subgrupuri nu atinge semnificația statistică — rezultatele sunt descriptive, nu inferențiale. Eșantionul suprareprezintă femei tinere (25–44 ani) din cabinete mici; nu există grup de control. Rezultatele nu se generalizează la nivel național. Variabile necontrolate cu impact potențial: ore de muncă/săptămână, ani de experiență, frecvența eutanasiei, istoricul psihiatric, tratament psihologic curent, stres financiar, tip de pacienți, suport organizațional. Studiile viitoare ar beneficia de design longitudinal, eșantioane reprezentative stratificate și includerea acestor variabile de context.
Notă metodologică — duplicat tratat: A fost identificat un respondent duplicat (același email, scoruri identice maxime, interval 12 secunde). A doua înregistrare a fost eliminată (identificată prin adresă de email duplicată, interval 12s, scoruri identice). Toate analizele folosesc N=74. Impactul pe medii: Δ<0.3 — neglijabil.
Discuții
Interpretarea rezultatelor în context · comparație cu literatura · direcții viitoare
Interpretarea prevalenței
Prevalența GAD-7 sever (43.2%) este substanțial mai ridicată față de prevalența GAD diagnosticat în populația generală europeană (~1–2% la 12 luni, ESEMeD 2004), deși comparația directă este metodologic limitată (instrumente și populații diferite). Datele sunt similare sau mai ridicate față de alte profesii din sănătate în perioadele de suprasolicitare. Tomasi et al. (2019) raportează rate ridicate de distres psihologic în medicina veterinară americană, iar Stoewen (2015) identifică compassion fatigue și burnout ca riscuri specifice profesiei.
Precauție interpretativă: Eșantionul de conveniență distribuit online suprareprezintă persoanele deja interesate de sănătatea mintală — ceea ce poate infla artificial prevalența față de o estimare populațională riguroasă.
Profilul simptomatic
Dominanța simptomelor cognitive (nervozitate, îngrijorare, iritabilitate — GAD-7, M>1.9) față de cele somatice (DASS-7, M<1.5) sugerează un pattern de anxietate cronică, nu acută. Conform modelului burnout-ului (Maslach & Leiter, 2016), epuizarea emoțională tinde să preceadă simptomele somatice. Profilul observat (simptome cognitive > somatice) este consistent cu acest model, deși nu îl confirmă — designul transversal nu permite concluzii temporale.
Absența semnificației statistice în comparații
Nicio diferență între subgrupuri (loc de muncă, vârstă, gen) nu atinge semnificația statistică. Aceasta nu implică absența diferențelor reale, ci mai degrabă putere statistică insuficientă — N subgrupe mic (ex. Spital N=9, masculin N=15) și variabilitate individuală mare (SD>11).
Referințe bibliografice selectate
Bartram, D.J., & Baldwin, D.S. (2010). Veterinary surgeons and suicide: a structured review. Veterinary Record, 166(13), 388–397.
Bartram & Baldwin (2010)PMR suicid ~4× față de pop. generală;
~2× față de alte profesii din sănătate.
~2× față de alte profesii din sănătate.
Lovibond, S.H., & Lovibond, P.F. (1995). Manual for the Depression Anxiety Stress Scales (2nd ed.). Psychology Foundation of Australia.
Lovibond & Lovibond (1995)Sursa DASS-21 și pragurile de severitate.
Brakke Consulting (2021). Veterinarian Wellbeing Study III. Raport realizat pentru Merck Animal Health și AVMA.
Burns, C.C. et al. (2022). Summary of the Veterinarian Wellbeing Study III. Journal of the American Veterinary Medical Association, 260(12).
Burns, C.C. et al. (2022). Summary of the Veterinarian Wellbeing Study III. Journal of the American Veterinary Medical Association, 260(12).
Merck/AVMA (2021) + Burns JAVMA 2022~30.5% burnout la veterinari US.
Spitzer, R.L., Kroenke, K., Williams, J.B.W., & Löwe, B. (2006). A brief measure for assessing generalized anxiety disorder. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092–1097.
Spitzer et al. (2006)Sursa GAD-7. Sensibilitate 89%,
specificitate 82% pentru diagnosticul GAD.
specificitate 82% pentru diagnosticul GAD.
Stoewen, D.L. (2015). Suicide in veterinary medicine: let's talk about it. Canadian Veterinary Journal, 56(1), 89–92. [Narrative review]
Stoewen (2015)Compassion fatigue și burnout
ca riscuri specifice profesiei veterinare.
ca riscuri specifice profesiei veterinare.
Tomasi, S.E. et al. (2019). Suicide among veterinarians in the United States from 1979 through 2015. Journal of the American Veterinary Medical Association, 254(1), 104–112.
Tomasi et al. (2019)PMR suicid: 3.5× femei, 2.1× bărbați
față de populația generală SUA.
față de populația generală SUA.
Maslach, C., & Leiter, M.P. (2016). Burnout. In G. Fink (Ed.), Stress: Concepts, Cognition, Emotion, and Behavior (pp. 351–357). Academic Press.
Maslach & Leiter (2016)Modelul burnout-ului: epuizare emoțională,
depersonalizare, reducerea eficienței.
depersonalizare, reducerea eficienței.
Direcții viitoare recomandate
- Eșantion reprezentativ național stratificat (N≥300)
- Design longitudinal — evoluția anxietății în timp
- Includerea variabilelor de context: ani experiență, suport organizațional, coping
- Validarea DASS-7 și GAD-7 pe populație veterinară română
- Comparație cu alte profesii din sănătate (medici, asistente)
Limitele principale ale studiului
- Eșantion de conveniență — auto-selecție probabilă
- N subgrupe mic — putere statistică insuficientă
- Date exclusiv auto-raportate — bias de dezirabilitate socială
- Fără grup de control (populație generală română)
- Design transversal — nu permite inferențe cauzale
Anxietatea ta profesională merită atenție
Psy4Vets oferă workshopuri dedicate gestionării anxietății, burnout-ului și comunicării în medicina veterinară din România.
Descoperă workshopurile Psy4VetsCitește articolul despre anxietatea socială în practica veterinară
Psy4Vets
Psihologie Veterinară pentru Profesioniști din România
Primul spațiu dedicat psihoeducației specializate și comunicării pentru profesioniștii din medicina veterinară din România. Psy4Vets oferă workshopuri, articole și resurse practice pentru gestionarea stresului, burnout-ului, comunicării dificile cu clienții și echilibrului emoțional în practică.